4 aprilie 2023 - Trebuie sa mananc tot din farfurie

Dimineata copilul din mine a dat un strigat de ajutor. Copil fiind si apoi adolescenta la liceu eram fortata sa mananc mult mai mult decat puteam. Mereu mi-a fost rusine si frica sa las mancare in farfurie. Cand m-am casatorit, obisnuiam sa-i pun sotului mancarea ramasa la mine ca sa fie farfuria mea goala. In liceu nu aveam voie sa plec de acasa dimineata daca nu mancam tot. Plecam cu cate o felie de paine in mana si o mancam pe strada pentru ca nu ma induram sa o arunc. Si da, mereu am fost un pic mai plinuta, imi gaseam haine sa-mi placa cu greu iar mama nu se abtinea niciodata sa-mi spuna ca ar fi cazul sa mananc mai putin si sa slabesc. Oameni buni, voi va auziti si va vedeti? Ma indopati ca pe curcan, mananc pana crap de rusine si frica si apoi imi spuneti ca sunt grasa...gata, azi se opreste nebunia asta...

Dimineata mancam un castron cu supa, mai aveam de vreo 2 cm pe fund, nu imi mai era foame si m-am surprins fortandu-ma sa termin din farfurie...si apoi mi-am zis, ia sa scot eu tampenia asta...

M-am ridicat si am testat programul "Trebuie sa mananc tot din farfurie". Bineinteles ca a iesit pozitiv.

L-am inlocuit cu 

"Eete ok sa las mancare in farfurie"

"Sunt in siguranta sa las mancare in farfurie"

Am recuperat fragmentele de suflet, am trimis iubire copilului din pantec (posibil si mama cand era insarcinata sa fi mancat mai mult de nevoie, nu stiu, dar am facut-o sa fie), am curatat amintirile fluctuante si am vindecat sufletul ranit. 

Gata, e ok sa las mancare in farfurie. Nu moare nimeni daca o arunc sau o pun la loc in oala.

E timpul sa curat toate tampeniile astea vechi de 40 de ani!

Update 19.06.2023 - curatarea a functionat. Nu ma mai simt vinovata sa las mancare in farfurie. Am lasat peste noapte un sfert de farfurie pe masa si nu m-a deranjat...