Aceasta postare va supara multa lume, dar voi scrie oricum tot ce gandesc pentru ca unii nu se trezesc nici macar dupa mai multe suturi in fund. Am obosit sa vad oamenii (OAMENII, cititi corect va rog, nu hibrizii reptilieni, nici annunaki, ci OAMENII...pentru ca nu toate corpurile pe care le vedeti in jur sunt "locuite" de suflete umane) plangandu-se ca nu au ce isi doresc, ca sunt saraci, ca le merge rau, ca au un job de rahat, ca nu au o casa, ca nu au relatia pe care si-o doresc, ca nu pot si nu reusesc orice ar face sa atraga ce vor. Si o sa va spun simplu de ce - NU AVETI DESTULA ENERGIE PENTRU A LE ATRAGE. Simplu. Bagati la cap ce scriu si sa nu mai aud pe nimeni ca se vaicara de viata grea pe care o are. Sunteti creatori! Ce aveti este ceea ce ati creat!
Si de ce nu aveti energie? Sursa vietii va da mai mult decat suficient, dar voi o cedati cu prea mare usurinta. Cititi aici, cascati bine ochii si sa nu mai aud pe nimeni ca se plange pana nu face ceva concret in a-si folosi energia primita pentru sine, nu pentru altii.
Unde cedam energie?
1. Celor 4 hoti de energie de care vorbeste James Redfield in Profetiile de la Celestine:
James Redfield descrie, în teoria sa despre dinamica energiei dintre oameni, patru tipologii prin care încercăm să obținem energia, atenția sau controlul celorlalți. Ideea de bază este simplă: atunci când nu ne simțim conectați și echilibrați în interior, putem încerca inconștient să obținem această energie din relațiile cu ceilalți.
## 1. Intimidatorul
Intimidatorul încearcă să obțină energie prin **frică și dominare**. Poate ridica tonul, critica, amenința, controla sau face cealaltă persoană să se simtă mică și nesigură.
Când cineva ne intimidează, reacția noastră naturală poate fi să intrăm în defensivă sau să încercăm să-i câștigăm aprobarea. Exact această reacție îi oferă atenția și energia pe care o caută.
**Cum îl oprim?** Rămânem calmi și nu intrăm în frică. Punem limite clare și nu răspundem agresivității cu agresivitate. Cu cât îi oferim mai puțină reacție emoțională, cu atât pierde mecanismul prin care ne controla.
## 2. Interogatorul
Interogatorul obține energie prin **întrebări, critică și analiză excesivă**. Îți cere explicații, îți caută greșelile sau te face să simți că trebuie să justifici fiecare alegere.
În timp, poți ajunge să fii permanent preocupat să demonstrezi că ai dreptate sau că ai făcut lucrurile corect. Atenția ta este astfel captată de persoana respectivă.
**Cum îl oprim?** Nu ne justificăm excesiv. Răspundem simplu și calm și nu acceptăm să intrăm într-un interogatoriu interminabil. Uneori, un simplu „Aceasta este alegerea mea” este suficient.
## 3. Detașatul
Detașatul obține energie prin **retragere și lipsă de disponibilitate**. Devine rece, tace, evită răspunsurile sau se închide emoțional.
Celălalt începe atunci să-l urmărească: „Ce ai?”, „De ce ești supărat?”, „Am făcut ceva?”, încercând să recupereze conexiunea.
Astfel, detașatul ajunge să primească energia prin simplul fapt că ceilalți încearcă să-i obțină atenția.
**Cum îl oprim?** Nu îl urmărim. Nu încercăm să forțăm apropierea și nu ne consumăm energia încercând să obținem o reacție. Îi putem lăsa spațiu, păstrându-ne în același timp echilibrul și atenția asupra propriei persoane.
## 4. Victima
Victima obține energie prin **plângere, dramatizare și sentimentul de neputință**. Îți poate transmite, direct sau indirect, că problemele sale sunt responsabilitatea ta și că trebuie să o salvezi, să o consolezi sau să îi rezolvi situația.
Pericolul este să intrăm în rolul de salvator și să ne consumăm constant energia încercând să reparăm viața celuilalt.
**Cum o oprim?** Oferim empatie, dar nu preluăm responsabilitatea. Putem spune: „Îmi pare rău că treci prin asta și sunt aici să te ascult, dar nu pot rezolva eu problema în locul tău.”
## Cum ieșim din aceste jocuri?
Ideea esențială a lui Redfield este că nu trebuie să încercăm să „învingem” un hoț de energie. Trebuie să **nu mai participăm la mecanism**.
Când observăm că cineva încearcă să ne controleze prin frică, să ne țină într-o justificare continuă, să ne facă să-l urmărim sau să ne transforme în salvator, primul pas este să ne retragem atenția din acel joc.
Cu alte cuvinte: **nu luptăm pentru energie și nu oferim energie pentru a obține ceva în schimb.**
Rămânem calmi, conștienți și conectați la noi înșine. Punem limite, spunem „nu” atunci când este necesar și nu încercăm să schimbăm sau să salvăm cealaltă persoană.
În perspectiva lui Redfield, atunci când nu mai depindem de energia celorlalți pentru a ne simți bine, aceste jocuri își pierd în mare parte puterea asupra noastră.
*Această clasificare aparține perspectivei spirituale a lui James Redfield și nu reprezintă o clasificare psihologică validată științific.*
2. Egregorilor pe care ii hranim.
Ce este un egregor? O idee comuna la care adera mai multe persoane si care prin atentia lor o hranesc continuu. Egregorul este o fiinta energetica care atrage continuu atentia si prin asta se hraneste. Egregorul dispare cand nu mai este hranit.
Principalii egregori colectivi
- Egregorul religiei – credință, rugăciune, teamă, vinovăție, devoțiune, ritualuri. Poate fi legat de religii, culte sau comunități religioase.
- Egregorul politic – patriotism, ideologii, partide, lideri, alegeri, furie, conflict și polarizare. Cu cât oamenii se ceartă mai intens în jurul unei ideologii, cu atât, în această perspectivă, îi oferă mai multă energie.
- Egregorul sportului – echipe, campionate, competiții, rivalități, victorie și înfrângere. Suporterii investesc enorm de multă emoție în echipele lor.
- Egregorul banilor – dorința de avere, frica de sărăcie, competiția financiară, statutul și obsesia pentru acumulare.
- Egregorul muncii și al carierei – succes profesional, statut, competiție, performanță, promovări și nevoia de a demonstra valoarea personală.
- Egregorul familiei – loialități familiale, tradiții, roluri, obligații, vinovăție și tipare transmise între generații.
- Egregorul național – identitatea de țară, drapelul, istoria, patriotismul, mândria națională și conflictele dintre națiuni.
- Egregorul celebrității – actori, cântăreți, influenceri și personalități publice. Atenția constantă a milioane de oameni creează, în această concepție, o puternică formă colectivă.
- Egregorul mass-media – știri, scandaluri, frică, indignare, controverse și senzațional. Emoțiile puternice mențin atenția oamenilor.
- Egregorul rețelelor sociale – like-uri, comentarii, validare, comparație, indignare, viralitate și nevoia de a fi văzut.
- Egregorul consumului – branduri, modă, reclame, shopping și ideea că fericirea poate fi obținută prin achiziționarea anumitor lucruri.
- Egregorul frumuseții și al imaginii personale – tinerețe, corp perfect, haine, machiaj, statut vizual și comparație permanentă cu ceilalți.
- Egregorul succesului – „trebuie să reușesc”, productivitate, bani, faimă, performanță și competiție.
- Egregorul fricii – frica de boală, moarte, război, pierdere, lipsuri, viitor sau schimbare. Este unul dintre cele mai puternice mecanisme colective de captare a atenției.
- Egregorul conflictului – certuri, războaie, rivalități, „noi versus ei”, victimizare și dorința de a avea dreptate.
- Egregorul educației și al instituțiilor – școală, diplome, examene, statut academic și ideea că valoarea unei persoane este determinată de calificările sale.
- Egregorul profesiilor – medici, avocați, militari, profesori, corporatiști etc., fiecare cu propriile reguli, identitate și valori colective.
- Egregorul comunităților și al grupurilor – orice grup foarte unit poate dezvolta o identitate colectivă: organizații, ONG-uri, comunități online, grupuri spirituale etc.
- Egregorul teoriilor conspiraționiste – frică, suspiciune, „noi știm adevărul, ceilalți nu”, căutarea continuă a dovezilor și indignarea față de presupusul adversar.
- Egregorul divertismentului – filme, seriale, jocuri, fandomuri și universuri fictive care ajung să ocupe foarte mult spațiu mental și emoțional.
Un criteriu simplu
În această perspectivă, nu obiectul în sine este problema, ci cantitatea și calitatea energiei investite în el.
Poți iubi o echipă de fotbal fără să fii „prins” de egregorul ei. Poți avea o religie fără să fii dominat de frică. Poți face bani fără să fii obsedat de bani.
Întrebarea utilă este:
„Cât din atenția, emoția și identitatea mea îi ofer acestui lucru și ce primesc în schimb?”
Iar un indiciu că un egregor a devenit dominant este atunci când simți că trebuie să urmărești, să aperi, să demonstrezi, să lupți, să te temi sau să reacționezi — chiar dacă rațional ai prefera să nu o faci.
3. Fricilor si altor sentimente negative precum furie, rusine, disperare, vinovatie.
Dacă folosim scala lui David Hawkins ca model spiritual — nu ca măsurătoare științifică validată — pragul de 200 este considerat trecerea de la stări predominant „joase” la curaj și mai sus. Sub 200, principalele stări sunt:
-
Rușinea – 20
Ne face să ne ascundem, să ne simțim defectuoși și nedemni. Suntem ușor manipulați prin expunerea defectelor, umilire și teama de judecata celorlalți. -
Vinovăția – 30
Ne ține blocați în trecut și ne face să credem că trebuie să plătim, să reparăm sau să ne sacrificăm. Manipularea apare prin reproșuri și inducerea responsabilității pentru problemele altora. -
Apatia – 50
„Nu are rost”, „oricum nu pot schimba nimic”. Energia scade pentru că renunțăm înainte de a acționa. Este o stare în care putem fi controlați tocmai pentru că nu mai opunem rezistență. -
Durerea / suferința – 75
Pierderea și tristețea consumă enorm de multă energie atunci când rămânem permanent conectați la ceea ce am pierdut. Manipularea se poate face prin reactivarea rănilor, nostalgie și victimizare. -
Frica – 100
Una dintre cele mai puternice surse de consum energetic. Frica ne face să căutăm protecție și autoritate. Poate fi alimentată prin amenințări, scenarii catastrofice, știri alarmiste și incertitudine. -
Dorința – 125
„Îmi trebuie acel lucru ca să fiu bine.” Când dorința devine atașament, atenția noastră este permanent orientată către ceea ce ne lipsește. Publicitatea și marketingul folosesc foarte mult acest mecanism: nu ești suficient până nu ai X. -
Furia – 150
Produce energie intensă, dar o consumă rapid. Ne face reactivi și ne poate determina să acționăm înainte să gândim. Polarizarea politică, conflictele online și rivalitățile sunt exemple clasice de situații care pot alimenta furia. -
Mândria – 175
Pare o stare puternică, dar în modelul lui Hawkins este încă sub pragul 200 deoarece depinde de comparație și de validarea identității: „eu sunt mai bun decât tine”. Suntem manipulați prin statut, superioritate, apartenență și provocarea orgoliului.
Un lucru foarte important
În modelul lui Hawkins, emoția nu este neapărat „rea” și nici faptul că o simți nu înseamnă că ești manipulat. Problema apare atunci când cineva sau ceva învață să-ți declanșeze repetat emoția pentru a-ți controla atenția și comportamentul.
Putem observa un mecanism foarte simplu:
Rușine → vinovăție → apatie → frică → dorință → furie → mândrie
De exemplu, o reclamă poate începe cu rușine („nu arăți suficient de bine”), poate crea dorință („ai nevoie de produsul nostru”), iar dacă nu cumperi, poate reactiva frica („vei rămâne în urmă”).
Sau un conflict politic poate folosi frica („ei ne amenință”), apoi furia („trebuie să-i oprim”), iar în final mândria („noi suntem cei care apărăm adevărul”).
În această perspectivă, cea mai mare pierdere de energie nu este emoția în sine, ci ciclul repetitiv de declanșare → reacție → consum de atenție → declanșare din nou.
Iar ieșirea începe printr-o întrebare foarte simplă:
„Cine beneficiază de faptul că eu rămân în această emoție?”
Deci...aveti situatii in care vi se induce rusinea? Vinovatia? Frica? Si de ce stati acolo si inghititi?
Luati-va energia inapoi imediat!
