Astazi ne-am apucat sa facem pizza. Nu am mai facut de mult si o apreciem foarte mult cu totii in casa. De cand ne-am mutat la tara nu mai avem acces prea usor la restaurantele din oras, am comandat de cateva ori dar trebuie comandat de sume prea mari sau livratorii nu vin. Odata am convins livratorul sa mai faca inca 2 km pana la noi (limita lui de km era cu 2 km mai spre oras) si desi eram clienti vechi la pizzerie de aproape 20 de ani, in cartierul unde am locuit, ne-a sunat patroana pizzeriei sa ne certe ca ii tinem livratorii ocupati. In plus, pizza e tot mai scumpa la restaurant si cu ingrediente tot mai proaste.
Asa ca am invatat sa facem noi pizza buna acasa. Avem cuptor electric care merge gratuit pe panourile solare, avem tava, cumparam ingrediende de cea mai buna calitate si facem noi tot ce vrem.
Copilului mereu i-a placut pizza facuta de noi, chiar a zis de mai multe ori ca e mult mai buna decat la pizzerie (l-am dus si pe el in oras de vreo 2-3 ori la pizzerie). Ieri imi tranteste din senin ca fac aluatul prea tare si sa fac ceva sa iasa mai moale. Am ramas masca pentru ca nu este asa, dar am luat comentariul lui foarte personal si m-am apucat de plans de suparare.
Dupa ce m-am racorit mi-am dat seama ca iar reactionez exagerat si m-am gandit oare de ce? Ce buton a apasat de data asta? Pe ce trauma? Raspunsul: pe faptul ca mereu mi s-a spus in copilarie ca nu sunt destul de buna, ca nu fac lucrurile la fel de bine precum altii desi eram mereu premianta, printre primii din clasa noastra de elite si tot asa...
Pun pe foaie de-a valma tot ce imi vine in minte ca si programe limitative:
Lucrurile făcute de mine sunt rele
Lucrurile făcute de mine sunt mai proaste decât ale altora
Sunt capabilă să fac lucruri bune Nu
Lucrurile făcute de mine sunt de proastă calitate
Lucrurile făcute de mine sunt slabe
Lucrurile făcute de mine sunt inutile
Oamenii apreciază lucrurile făcute de mine NU
Trebuie să îmbunătățesc lucrurile și serviciile pe care le ofer
Evident ca in urma testarii le-am gasit pe toate in subconstientul meu. Era normal, doar eu le-am scris, nu altcineva si din mintea mea intortocheata le-am extras.
Le-am lucrat in starea Theta, am vindecat sufletul ranit, am recuperat fragmentele de suflet si toate etapele lucrului cu Theta, le-am retestat, au iesit bine...nu mai stiu exact cu ce le-am inlocuit pt ca le-am facut mental, dar in mare va dati seama singuri...inca o problema bifata pe lista...dam inainte...
LE: si dupa ce m-am mirolait si m-am smiorcait bine...apoi mi-am lucrat programele, ia ghiciti ce mi-a zis copilul? Ca nu fac pizza rea. Doar ca DE DATA ASTA ma roaga sa fac aluatul mai moale pt ca ii cade un dinte si vrea sa poata manca si el. Pam, pam!
.png)